Autentificare

Toată programa de fizică de Bacalaureat — patru capitole, lecții interactive cu simulări, grile cu rezolvări complete și variante de BAC. Înveți în ritmul tău.

Termodinamică · Coeficienți calorici

Căldura molară

Testează-te1 / 5

Încearcă 5 grile de termodinamică

TE

Începător

O cantitate de oxigen (O2, μ=32 g/mol)(O_2,\ \mu = 32\ \text{g/mol}) are masa m=64 gm = 64\ \text{g}. Cantitatea de substanță este:

Primește formulele pe email

Introducând adresa, accepți Termenii și Politica de confidențialitate și ești de acord să primești ocazional emailuri de la pbfizica.com. Te poți dezabona oricând.

Noțiuni de bază

Unitatea de masă atomică

1  u=1,66×10−27  kg1 \; u = 1{,}66 \times 10^{-27} \; \text{kg}

Masa molară, nr. de moli, nr. Avogadro

υ=mμ=NNA=VVμ\upsilon = \frac{m}{\mu} = \frac{N}{N_A} = \frac{V}{V_\mu}

NA=6,023×1023  mol−1N_A = 6{,}023 \times 10^{23} \; \text{mol}^{-1}, Vμ0=22,42×10−3  m3/molV_{\mu_0} = 22{,}42 \times 10^{-3} \; \text{m}^3/\text{mol}

Parametri de stare

Volumul

V=S⋅l[V]SI=m3V = S \cdot l \qquad [V]_{SI} = \text{m}^3

Presiunea

p=FS[p]SI=Pa=N/m2p = \frac{F}{S} \qquad [p]_{SI} = \text{Pa} = \text{N/m}^2

1  atm=101 325  Pa1 \; \text{atm} = 101\,325 \; \text{Pa}, 1  bar=105  Pa1 \; \text{bar} = 10^5 \; \text{Pa}

Presiunea hidrostatică

p=ρ⋅g⋅hp = \rho \cdot g \cdot h

Temperatura

T  [K]=t  [°C]+273T \; [K] = t \; [°C] + 273

Densitatea

ρ=mV[ρ]SI=kg/m3\rho = \frac{m}{V} \qquad [\rho]_{SI} = \text{kg/m}^3

Concentrația moleculară

n=NV[n]SI=m−3n = \frac{N}{V} \qquad [n]_{SI} = \text{m}^{-3}

Transformările gazului ideal

Ecuația termică de stare

p⋅V=υ⋅R⋅TR=8,31  J/(mol⋅K)p \cdot V = \upsilon \cdot R \cdot T \qquad R = 8{,}31 \; \text{J} / (\text{mol} \cdot \text{K})

Transformarea izotermă (T = ct.) — Boyle-Mariotte

p⋅V=const.piVi=pfVfp \cdot V = \text{const.} \qquad p_i V_i = p_f V_f

Transformarea izobară (p = ct.) — Gay-Lussac

VT=const.ViTi=VfTf\frac{V}{T} = \text{const.} \qquad \frac{V_i}{T_i} = \frac{V_f}{T_f}

Transformarea izocoră (V = ct.) — Charles

pT=const.piTi=pfTf\frac{p}{T} = \text{const.} \qquad \frac{p_i}{T_i} = \frac{p_f}{T_f}

Transformarea generală

p⋅VT=const.piViTi=pfVfTf\frac{p \cdot V}{T} = \text{const.} \qquad \frac{p_i V_i}{T_i} = \frac{p_f V_f}{T_f}

Energia internă

Energia termică a unei molecule

εT=i2 kTk=1,38×10−23  J/K\varepsilon_T = \frac{i}{2} \, k T \qquad k = 1{,}38 \times 10^{-23} \; \text{J/K}

Grade de libertate

Tip gazGrade de libertate ii
Monoatomic3
Biatomic5
Poliatomic6

Ecuația calorică de stare

U=i2 υRTU = \frac{i}{2} \, \upsilon R T

Viteza termică a moleculelor

vT=3kTm0=3RTμv_T = \sqrt{\frac{3kT}{m_0}} = \sqrt{\frac{3RT}{\mu}}

Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare

p=23 n εTp = \frac{2}{3} \, n \, \varepsilon_T

Forma primară a ecuației termice

p=n⋅k⋅Tk⋅NA=Rp = n \cdot k \cdot T \qquad k \cdot N_A = R

Lucrul mecanic în termodinamică

Lucrul mecanic

L=∫ViVfp dVL = \int_{V_i}^{V_f} p \, dV

Lucrul mecanic pe transformări

TransformareLucrul mecanic LL
IzocorăL=0L = 0
IzobarăL=p⋅ΔV=υRΔTL = p \cdot \Delta V = \upsilon R \Delta T
IzotermăL=υRTln⁡VfViL = \upsilon R T \ln \dfrac{V_f}{V_i}
AdiabaticăL=−ΔU=−υCVΔTL = -\Delta U = -\upsilon C_V \Delta T

Principiul I al Termodinamicii

Principiul I

Q=ΔU+LQ = \Delta U + L
CazConsecința
Adiabatic (Q=0Q = 0)L=−ΔUL = -\Delta U
Ciclic (ΔU=0\Delta U = 0)Q=LQ = L

Coeficienți calorici

Capacitatea calorică

C=QΔT[C]SI=J/KC = \frac{Q}{\Delta T} \qquad [C]_{SI} = \text{J/K}

Căldura specifică

c=Qm⋅ΔT[c]SI=J/(kg⋅K)c = \frac{Q}{m \cdot \Delta T} \qquad [c]_{SI} = \text{J} / (\text{kg} \cdot \text{K})

capa=4180  J/(kg⋅K)c_{\text{apa}} = 4180 \; \text{J} / (\text{kg} \cdot \text{K}), 1  cal=4,18  J1 \; \text{cal} = 4{,}18 \; \text{J}

Căldura molară

Cμ=Qυ⋅ΔT[Cμ]SI=J/(mol⋅K)C_\mu = \frac{Q}{\upsilon \cdot \Delta T} \qquad [C_\mu]_{SI} = \text{J} / (\text{mol} \cdot \text{K})

Căldurile molare Cv și Cp

CV=i2 RCP=i+22 RC_V = \frac{i}{2} \, R \qquad C_P = \frac{i+2}{2} \, R
MonoatomicBiatomicPoliatomic
CVC_V32R\dfrac{3}{2}R52R\dfrac{5}{2}R3R3R
CPC_P52R\dfrac{5}{2}R72R\dfrac{7}{2}R4R4R
γ=CP/CV\gamma = C_P / C_V5/35/37/57/54/34/3

Relația Robert–Mayer

CP−CV=RC_P - C_V = R

Exponentul adiabatic

γ=CPCVp⋅Vγ=const.\gamma = \frac{C_P}{C_V} \qquad p \cdot V^\gamma = \text{const.}

Q, ΔU, L — Tabel sinteză

TransformareQQΔU\Delta ULL
IzocorăυCVΔT\upsilon C_V \Delta TυCVΔT\upsilon C_V \Delta T00
IzobarăυCPΔT\upsilon C_P \Delta TυCVΔT\upsilon C_V \Delta TpΔV=υRΔTp \Delta V = \upsilon R \Delta T
IzotermăυRTln⁡(Vf/Vi)\upsilon R T \ln(V_f/V_i)00υRTln⁡(Vf/Vi)\upsilon R T \ln(V_f/V_i)
Adiabatică00υCVΔT\upsilon C_V \Delta T−υCVΔT-\upsilon C_V \Delta T

Principiul II — Mașini termice

Lucrul mașinii termice

L=Qp−∣Qc∣L = Q_p - |Q_c|

Randamentul mașinii termice

η=LQp=1−∣Qc∣Qp<1\eta = \frac{L}{Q_p} = 1 - \frac{|Q_c|}{Q_p} < 1

Ciclul Carnot

ηC=1−TrTc\eta_C = 1 - \frac{T_r}{T_c}

TcT_c = temperatura sursei calde, TrT_r = temperatura sursei reci

Motorul Otto

ηOtto=1−1εγ−1ε=V1V2\eta_{\text{Otto}} = 1 - \frac{1}{\varepsilon^{\gamma - 1}} \qquad \varepsilon = \frac{V_1}{V_2}

Ciclu: 2 adiabatice + 2 izocore. ε\varepsilon = raport de compresie.

Motorul Diesel

ηDiesel=1−1εγ−1⋅σγ−1γ(σ−1)\eta_{\text{Diesel}} = 1 - \frac{1}{\varepsilon^{\gamma-1}} \cdot \frac{\sigma^\gamma - 1}{\gamma(\sigma - 1)}

ε=V1/V2\varepsilon = V_1/V_2, σ=V3/V2\sigma = V_3/V_2. Ciclu: 2 adiabatice + 1 izobară + 1 izocoră.

Variante BAC Fizică cu termodinamică

Formula Căldura molară apare în subiectele de termodinamică din variantele oficiale de Bacalaureat la Fizică. Exersează rezolvarea interactivă:

← Înapoi la toate formulele BAC FizicăMecanică, Termodinamică, Electricitate, Optică — tot pe o singură pagină.